Hei, hei, here we come!
Pe locuri, fiți gata… staaaart!
Doar de câteva zile ne-am întors din teambuiding, dar în fiecare dimineață la birou ne amintim câte ceva despre cum a fost în mini excursie și ne uităm din nou la pozele cu noi pe munți, în jurul focului de tabără sau în jurul celor două chitare armonizate înca de când am urcat la domnul Sile, soferul, în autocar.
Noi, oamenii de rând, nu prea suntem talentați la cântat, dar ne-am făcut curaj și am șoptit și noi versurile cântecelor pe care Mishu și Eugen le-au cântat pe serpentine în drum spre locul secret la care cu toții așteptăm să ajungem repede-repede.
Ne-am împăcat la dans, nu vă faceți griji 🙂 DJ-ul, într-o cămașă roșie în carouri, făcea din când în când prezența: „Programarea e cu noooooi?? Programare, pro-gra-ma-reee”. Ia să vedem, ghiciți din filmuleț care e echipa de programare?
Stiți drumul care duce de la București la Brașov? Acela pe care cu toții îl facem de mai multe ori pe an fără să băgăm prea mult în seamă pe lângă ce trecem? Ei bine, aproape de intrarea în Brașov, pe dreapta, e un loc minunat de care pun pariu că nu ați știut până acum: Tamina, Timișul de Sus. Când am ajuns acolo am lăsat baltă toate bagajele și aproape că am alergat în prima ninsoare pe care am văzut-o anul acesta. Fulgi de zăpadă, cântec, o minunată brânză de burduf cu ceapă, țuică fiartă, vin aburit și patru căprioare urmărite atent de un cerb impunător ne așteptau la cabană.
Au fost trei zile minunate cu nopți lungi petrecute pe ringul de dans și în fața focului de tabără. Tot ce va putem spune e că nu e indicat să te pui cu echipa Conversion dacă nu ești suficient de pregătit. Știm să țintim bine, nu ne e frică de tiroliană, știm să facem preluări pe piept și… cel mai cel… suntem gata să depistăm orice criminal sau răufăcător care ne stă în cale.
Aveti nevoie de lămuriri suplimentare? Dați-ne pe mână un criminal record și nasul nostru miroase imediat potențialii suspecți. Chiar din prima seară Tibi x 2, organizatorii excursiei, ne-au dat de lucru. Am format cinci echipe și ne-am duelat argumentele într-un joc pe care cu toții l-am luat în serios, doar era viața unui om în joc. Trebuia să găsim criminalul dintr-o poveste având la îndemână o mulțime de indicii care să ne ajute sau… să ne încurce.
A doua zi am dat jos milităria din pod. Doi instructori ne-au arătat o mulțime de arme complicate pe care fanii Counter-strike le-au recunoscut din prima și ne-au lăsat să tragem la tintă. Cel mai mare succes a avut o pușcă cu lunetă. Nu ne interesa că trebuie să stăm culcat la pământ (mă rog, zăpadă) ca să putem să tragem cu ea, toți voiam să încercăm. Ne-a cam pierit zâmbetul când a trebuit să dăm ture prin zăpadă și să facem flotări, dar nu voiam să riscăm să-l enervăm pe nenea cu fluier și pistol. Nu a trecut mult și două mașini cu tracțiune pe spate ne-au încarcăt în portbagaj și ne-au dus undeva sus pe munte ùnde sfârăia grătarul și fierbea vinul cu scorțișoară. Apropo… cine a mâncat o frigăruie în plus de pe grătar și a lăsat-o pe noua noastră colegă Maria fără?
Pe lângă domnul Sile, șoferul pe care l-am convins sa intre în hora noastră pe ring atunci când ascultam Gică Petrescu (era dimineață, suntem scuzați), trebuie să ne amintim și de mustăciosul simpatic și rotofei care a condus una dintre mașinile de pe munte și care a făcut pe DJ-ul la focul de tabără mixând melodii de pe vremea lui: Coco Jambo, Macarena, Cine iubește și lasă… Nenea a fost o sursă de-a dreptul inepuizabilă de bancuri. Atât de multe ne-a spus și în atâtea variante încat am început să le încurcam între ele. Poate că am ramas puțin debusolați și pentru că râdea mai tare ca noi, înainte să termine de spus bancurile, iar noi abia prindeam finalul.
Mai sunt doar câteva sute de zile pănă la următorul teambuiding, dar sigur toți ne gândim deja la el. Alexandra, ai facut planurile? Suntem nerăbdători! Again and again!