Astăzi sărbătorim curajul. Take a Chance Day este ocazia potrivită de a ne aminti actele noastre de bravură (mai mult sau mai puțin periculoase) și de a ne auto-motiva să mai înfăptuim și altele. Căci întotdeauna va mai exista ceva ce nu am făcut și vrem să facem, iar din diverse motive proiectul rămâne doar la stadiul de dorință.

Am rugat colegii să ne împărtășească din experiențele lor legate de curaj pentru a inspira și pe alții. Iar în secret (sâc!) să-și ia un angajament de a-și transforma dorințele de acum în acțiune 🙂

Cel mai curajos lucru pe care l-am făcut în ultima vreme a fost să trec calea ferata pe sub barieră. În fiecare zi vin cu bicicleta prin traficul infernal [n.r. în Pipera]. Cel mai periculos este la întoarcere, când șoferii țin mai mult să ajungă primii acasă decât la viața lor și a celor din jur.

Am mers cu bicicleta în spatele coloanei de mașini să pârăsc șoferilor o domnișoară care se dădea cu ruj și în spatele căreia se făcuse coaloană la semaforul care era de mult pe verde.

Am hotărât (în mintea mea) să fac școala de șoferi pentru categoria A, mai rămâne să și încep.

Am mai hotărât să încep un proiect personal legat de activitatea mea preferată: râsul (în hohote, la glume bune). Tot așa, mai rămâne să și încep 🙂

(Roxana)

Tot amân de ceva vreme să sar cu parașuta sau cu parapanta. Îmi bate inima chiar în momentul ăsta când mă gândesc la sentimentul respectiv. De fapt, mi s-au înmuiat până și picioarele!

Te bagi? 🙂

(Claudia)

Lucrul curajos pe care l-am făcut lately: am venit în echipa Conversion! 🙂 

[n.r. de la account executive pe creație la digital planner pe piețele externe]

Încă un lucru curajos: în sfârșit am început să alerg seara, când ajung acasă de la birou.

(Corina)

Eu chiar nu cred că sunt curajoasă. Deci cred că aș putea să învăț să am curaj.

(Alexandra)

Am decis să nu mai mănânc carne în ciuda împotrivirii tuturor din jurul meu, care mă speriau că o să-mi cadă o mână, un ochi sau un picior din cauză de malnutriție 🙂 A trecut mai bine de un an și jumătate, iar eu tot întreagă sunt!

(Alina)

Aș vrea să citesc o carte în franceză. 

[sugestia redactorului, de Ziua Cărții: Honoré de Balzac – La Comédie Humaine]

(Mihai)

Dacă te uiți în dicționar la definiția cuvântului „îndrăzneț” găsești o poză cu mine. Așa că nici nu mai știu ce-am făcut îndrăzneț ultima oară. De tatuat, m-am tatuat. De contrazis, m-am contrazis. De vorbit direct, am făcut-o. De pornit campanii de nebună – checked again. Îndrăzneț nu mai are același sens pentru mine. Deci cred că cel mai îndrăzneț lucru pe care l-am făcut a fost să fiu cuminte 🙂

Iar dacă ar fi să vorbesc despre un lucru curajos pe care vreau să-l fac este să învăț fizica la un nivel superior. E o nebunie de-ale mele. Cred că filmele și serialele SF din ultima vreme sunt de vină. Fizica e foarte îndrăzneață pentru un om care trăiește aproximativ după propriile reguli.

(Ana-Maria)

Cel mai curajos lucru pe care l-am făcut de curând a fost să-mi iau jobul de sales în online: 2 in 1, baby! 🙂 

Aș vrea să donez sânge – de foooarte mult timp îmi doresc asta, mai ales că grupa mea de sânge e cam rară din ce știu. Însă nu s-a nimerit până acum, am o mică teamă de poveștile din spitale…

(Ana)

Aș vrea să pot să-mi spun cu voce tare nemulțumirile și să îmi accept temerile și limitările.

(Bianca)

Ultimul lucru îndrăzneț pe care l-am făcut a fost să mă urc în avion acum doi ani. Leșin de frică… îmi fuge Pământul de sub picioare (exaaact! care pământ?!) și atacul de panică este la el acasă. Dar mi-am înfruntat frica pentru a merge la cursa de motoGP din UK. Ce nu face omul pentru Valentino Rossi?! 🙂 

Așa că vacanțele mele sunt pe aici pe aproape… Un act de curaj ar fi să mă urc din nou în pasărea aceea neprietenoasă și mare care este ea… pfffff

(Lavinia)

M-am simțit curajoasă când am mers cu canoea. Dincolo de ponton, până hăt departe de mal, tocmai pe insula de vizavi și înapoi. Deși mă urcasem pentru prima oară în ea, am simțit că îmi aparține. Recunosc că n-aș mai fi vrut să mă dau jos 🙂 Un amalgam seducător de teamă, calm, relaxare și încredere. Adio voci interioare, doar eu și ritmul dat de pagaia mea și a colegului de ambarcațiune.

Un nou act de curaj ar fi să încerc saltul cu parașuta la care mă invita Claudia mai devreme să-i țin companie. M-a ‘amenințat’ că ia vouchere pentru amandouă 🙂

(Noëla)

curaj povesti Take a Chance Day